Sunt inconjurata de siluetele copacilor imensi ce par ca se inalta la cer . Prin crengile copacilor in al caror varf crescusera muguri verzi ,picaturi reci ma picurau pe pielea alba.Am inceput sa-mi caut un adapost de umezeala si gerul nemilos .Am inceput sa fug ,dar tufisurile imi sfasiau si taiau pielea ,ma afundam tot mai adanc in labirintul facut de copaci ,vad o scorbura .Ma indrept sfioasa spre ea ,parea uscata si un adapost bun ca sa tine vantul departe de mine . Intru acolo ,caut lemne ca sa aprind un foc ,dar aud un zgomot ciudat ma sperie. NU aveam chibrit si nimic altceva ca sa aprind un foc asa ca m-am lipit de zidul scorburii ingrozita de zgomotul ce semana cu un sforait .M-am impiedicat din cauza sentimentului de teama si apoi s-a auzit o voce ciudata :
-Pleca din creatia mea !!! Era un zmeu ,m-a izgont din adapost si mi-a spus ca daca am sa ma intorc voi fi pranzul lui .Ploaia se intetise iar hainele mele subtiri de panza nu ma protejau de situatia dificila in care ma aflam . Verdeata si frumusetea ma inconjura ,dar norii plumburi parca nu voiau sa ma lase sa fiu fericita . M-am intalnit cu caprioara Zizi ,era foarte frumoasa ,dar nici ea nu avea adapost .Ii povestesc despre zmeul din scorbura ,dar il cunostea si ea ,toti se temeau de el ,Nu isi controla furia care putea distruge intreaga padure si lasa mii de animale fara padurea la care tineau cel mai mult . Ne-am intalnit si cu niste iepuri care erau al fel de suparati pe zmeu ,apoi cu niste fazani pe care ploaia si vantul ii ametise ,invartise si rostogolise pana am dat peste ei .Ne-am tot intalnit cu diverse animale ,iar niciuna nu avea un adapost ,asa ne-am creat o armata .Toti suparati pe zmeul care aducea doar dezastru padurii lor ne-am hotarat sa-l atacam .Noi voiam pace,dar daca nu era deacord aveam de gand sa iscam un razboi ,caci ii mai izgonise si pe altii din scorbura aceea si le mai furase sau distrusese si altora locurile in care stateau . Ne-am pregatit cu toti de razboi ,apoi eu cu frumoasa caprioara ne-am dus sa vorbim cu zmeul ,i--am explicat situatia si cat dezastru provoca ,dar nu avea nici un gandsainceteze asa ca l -am amenintat cu lupta pe care voiam s-o ducem cu el daca nu se resemna si conforma .Dezamagit si dandu-si seama ca nu avea nici o sansa de castig a plecat trist ,dar cand l-am vazut asa si pe toti ceilalti sarbatorind,mancand zmeura si alte fructe mi s-a rupt inima de zmeu ,asa ca desi toti ceilalti mi-au zis sa iau o halba cu apa fermecata din izvorul magic si cristalin si sa nu ma mai gandesc la zmeu ,nu am putut asa ca m-am intors si l-am chemat si ep el sa chefuiasca cu noi ,asa am fost cu toti fericiti la petrecere ,iar atat zmeul cat si animalele padurii si-au cerut iertare .Soarele a iesit si s zambit si el ,dar nu a stat mult caci regina Luna a venit peste intreaga natura inconjurata de micutele ei slujnice ,stelele, era timpul sa plec ,ne-am luat cu greu larevedere ,dar le-am promis ca nu am sa-i uit niciodata.Nu a durat mult si am ajuns acasa ,in acelasi decor plictisitor al camerei mele cu peretii maro si cu ferestrele stralucitoare ca de cristal .Acasa ceva se schimbase ,mi-a luat cam mult timp sa-mi dau seama ca pe noptiera de langa patul meu se afla un glob ,pe care nu il mai avusesem ,prin el faceam legatura cu Padurea Ascunsa ,le-am facut cu mana animalelor si apoi le-am spus noapte buna .