|
Şade sfântu-nchis în casă, citeşte din carte groasă. afară neaua cât gardul, de pe mâini se scurge nardul. printr-o bortă suflă vântul, se-ncălzeşte cu Cuvântul.
dar pisicii îi e frig, ursuză s-a strâns covrig. scoate aburi când răsuflă, iese sfântul până-n sihlă, sparge lemne cu o bardă şi pune-n sobă să ardă, surcică peste surcică, să-ncălzească pe pisică.
|

|