Jos, rostogolite-n iarbă,
Piersicile-şi râd în barbă:
Puful nostru o să cadă,
Şi-o să lase-n urma lui
Aripi aurii de fluturi
Să zburăm aşa, hai-hui!
Ce parfum… şi ce culoare…
Vom purta din floare-n floare!

Iar apoi, de dimineaţă,
Învelite-n puf de ceaţă,
Sus, la boltă vom sui,
Ca din cer mereu să cadă
Piersici sute, aurii,
Din a soarelui livadă.