Jos, rostogolite-n iarbă,

Piersicile-și râd în barbă:

Puful nostru o să cadă,

Și-o să lase-n urma lui

Aripi aurii de fluturi

Să zburăm așa, hai-hui!

Ce parfum… și ce culoare…

Vom purta din floare-n floare!

Iar apoi, de dimineață,

Învelite-n puf de ceață,

Sus, la boltă vom sui,

Ca din cer mereu să cadă

Piersici sute, aurii,

Din a soarelui livadă.